Comoara mea, Isus iubit,
Tu ești nădejdea vie,
Tu ești izvor de ape vii,
Prin negura pustie.

Tu ești iubirea ce o simt,
Ești totul pentru mine,
M-alini cu bunătatea Ta,
Căci toată e la Tine.

Comoara mea din drumul meu,
Cu ochi spre nemurire,
Ești nestemată căci ești plin,
Mereu... doar de iubire.

În Tine pacea am găsit,
Odihnă la răscruce,
Povara îmi ridici mereu,
Doar Tu o poți a duce.

Ești soarele ce-i răsărit,
Cu raze lucitoare,
Ce minunat ești Dumnezeu,
Mereu ești o splendoare.

Doar îndurare am găsit,
La Tine este toată,
Ești văduvei un ajutor,
Orfanului ești Tată.

Comoara mea ce luminezi,
În ceasul nopții grele,
Puterea Duhului cel sfânt,
Dai și ființei mele.

Prin văi adânci eu te-am găsit,
Pe-adâncul de suspine,
Prin valuri mari, furtuni și vânt,
Te-am întâlnit pe Tine.

Durerea Tu mi-ai vindecat,
Căci Tu ești vindecare,
Tu sufletul mi-ai alinat,
Căci Tu ești alinare.

Comoara mea Isus iubit,
Ești taina prețuită,
Ființa mea, prin Tine ea-i,
Mereu neobosită.

În loc de cinste-n viață eu,
Te-am pus... a mea iubire,
În dar prin Tine am primit,
În ceruri nemurire.

Nerăbdător eu astăzi sunt,
Alerg spre sărbătoare,
Când Tu pe nor vei reveni,
Ca să mă-nalți spre soare.
Amin