Din locul unde-am plâns cu Tine
am cele mai de preţ comori,
de-acolo-mi ies izvoare pline
şi-i cerul meu cu mii de sori,
acolo vin oricând sunt singur
şi-mi capăt mii de-mbrăţişări,
acolo vin când mi-e-ntuneric
şi plec cu strălucite zări...
Isuse, Isuse, Isuse,
acolo vin când mi-e-ntuneric
şi plec cu strălucite zări.

Pe câmpul cel arat cu Tine
îmi seamăn cel mai dulce grâu,
şi toate holdele mi-s pline
şi roadele mi-s veşnic râu,
şi-n orice umbră-mi creşte-o pâine
şi-n orice spic un gând iubit,
şi-n orice imn un dar pe care
l-am sărutat şi dăruit...
Isuse, Isuse, Isuse,
şi-n orice imn un dar pe care
l-am sărutat şi dăruit.

Sub crucea unde dorm cu Tine
mă strâng de cel mai dulce Sân,
spun rugăciunea cea mai dulce
şi cel mai dulce viers îngân,
în cel mai dulce vis mă leagăn
şi-n cel mai moale aşternut,
şi-n cea mai dulce Înviere
mă vei trezi cu-al Tău sărut...
Isuse, Isuse, Isuse
în cea mai dulce Înviere
mă vei trezi cu-al Tău sărut.