În noaptea adâncă și fără sfârșit
Te pierzi prin noianul de gânduri
Somnul nu-ți vine, te simți obosit
Mintea se-nvăluie în troiene de neguri.

Ai vrea să vorbești dar nu ai cu cine
Nu-i nimeni să te țină la piept
Să asculte durerea ce din suflet îți vine
Privești în jur și totul-i nedrept.

Trăiești într-o lume paradoxală
O lume bogată cu mii de săraci,
Oameni proști dar cu multă școală
Case mai mari cu familii mai mici.

Cheltui mai mult și cumperi puțin,
Autostrăzi mai largi și minți mai înguste.
Sănătate puțină, medicamente din plin,
Bărbatu-i bărbat dar se-mbracă în fuste.

Cum să-nțelegi o lume-anormală
Care se schimba din minut în minut
Copiii-s ținuți să nu meargă la școală.
Învățăm mai puțin dar scriem mai mult.

Cine să înțeleagă ce-i în sufletul tău?
Cine să-ți dea puteri să mergi înainte?
Este doar unul Preamărit Dumnezeu
Ce poate povara din suflet s-alinte.

Vorbește cu El și spune-I oful
Durerea din suflet ce doare,
Și va lucra împreună cu Duhul
Iar sufletul tău va primi alinare.

Nu te teme, căci este cu tine
Îți este aproape și de ajutor
Pe brațul Său mereu te va ține
Cu El întodeauna vei fi biruitor!

Amin!
15.09. 2021