Avraam n-avea fii căci Sara nu-i născuse nici un fiu,
şi erau bătrâni şi totul se părea că-i prea târziu.

... Într-o zi Avraam stând singur sub stejarii lui gândind,
văzu trei bărbaţi alături şi-a lor feţe strălucind.
Îi pofti să-i ospăteze cu tot ce mai bun avea
iar 'nainte de plecare, Cel Dintâi i-a spus aşa:
- Într-un an, pe vremea asta, când la tine-am să reviu,
ţine minte promisiunea: - Sara va avea un fiu!

Sara, ascultând în taină, a râs auzind aşa.
Domnul S-a-ntristat că Sara s-a-ndoit de vorba Sa.

... Şi aşa a fost, căci Domnul
împlineşte tot ce-a spus,
fericit e cine crede
tot Cuvântul Cel de Sus.
s+Sfânta Lui făgăduinţă
se-mplineşte ne-ndoios,
căci Cuvântul e putere
şi puterea e Hristos.