Cea mai mare poruncă

Autor: Traian Dorz | Album: Album Biblic Colorat | Tematica: Copii
Resursa adaugata de Alexandra1989 in 22/03/2025

Referințe

Matei 22

Pilda nunţii fiului de împărat
Matei 22:1 Isus a luat cuvântul şi le-a vorbit iarăşi în pilde. Şi a zis:
Matei 22:2 „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat care a făcut nuntă fiului său.
Matei 22:3 A trimis pe robii săi să cheme pe cei poftiţi la nuntă, dar ei n-au vrut să vină.
Matei 22:4 A trimis iarăşi alţi robi şi le-a zis: ‘Spuneţi celor poftiţi: «Iată că am gătit ospăţul meu; juncii şi vitele mele cele îngrăşate au fost tăiate; toate sunt gata, veniţi la nuntă.»’
Matei 22:5 Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui şi altul la negustoria lui.
Matei 22:6 Ceilalţi au pus mâna pe robi, şi-au bătut joc de ei şi i-au omorât.
Matei 22:7 Când a auzit, împăratul s-a mâniat, a trimis oştile sale, a nimicit pe ucigaşii aceia şi le-a ars cetatea.
Matei 22:8 Atunci a zis robilor săi: ‘Nunta este gata, dar cei poftiţi n-au fost vrednici de ea.
Matei 22:9 Duceţi-vă dar la răspântiile drumurilor şi chemaţi la nuntă pe toţi aceia pe care-i veţi găsi.’
Matei 22:10 Robii au ieşit la răspântii, au strâns pe toţi pe care i-au găsit, şi buni, şi răi, şi odaia ospăţului de nuntă s-a umplut de oaspeţi.
Matei 22:11 Împăratul a intrat să-şi vadă oaspeţii şi a zărit acolo pe un om care nu era îmbrăcat în haina de nuntă.
Matei 22:12 ‘Prietene’, i-a zis el, ‘cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?’ Omul acela a amuţit.
Matei 22:13 Atunci, împăratul a zis slujitorilor săi: ‘Legaţi-i mâinile şi picioarele şi luaţi-l şi aruncaţi-l în întunericul de afară; acolo vor fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.
Matei 22:14 Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.’”
Birul
Matei 22:15 Atunci, fariseii s-au dus şi s-au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba.
Matei 22:16 Au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodienii, care I-au zis: „Învăţătorule, ştim că eşti adevărat şi că înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, pentru că nu cauţi la faţa oamenilor.
Matei 22:17 Spune-ne dar, ce crezi? Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?”
Matei 22:18 Isus, care le cunoştea vicleşugul, a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiţi, făţarnicilor?
Matei 22:19 Arătaţi-Mi banul birului.” Şi ei I-au adus un ban.
Matei 22:19 Greceşte: dinar.
Matei 22:20 El i-a întrebat: „Chipul acesta şi slovele scrise pe el ale cui sunt?”
Matei 22:21 „Ale Cezarului”, I-au răspuns ei. Atunci, El le-a zis: „Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!”
Matei 22:22 Miraţi de cuvintele acestea, ei L-au lăsat şi au plecat.
Despre înviere
Matei 22:23 În aceeaşi zi, au venit la Isus saducheii, care zic că nu este înviere. Ei I-au pus următoarea întrebare:
Matei 22:24 „Învăţătorule, Moise a zis: ‘Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său şi să-i ridice urmaş.’
Matei 22:25 Erau dar la noi şapte fraţi. Cel dintâi s-a însurat şi a murit şi, fiindcă n-avea copii, a lăsat fratelui său pe nevasta lui.
Matei 22:26 Tot aşa şi al doilea, şi al treilea, până la al şaptelea.
Matei 22:27 La urmă, după ei toţi, a murit şi femeia.
Matei 22:28 La înviere, nevasta căruia din cei şapte va fi ea? Fiindcă toţi au avut-o de nevastă.”
Matei 22:29 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.
Matei 22:30 Căci, la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer.
Matei 22:31 Cât priveşte învierea morţilor, oare n-aţi citit ce vi s-a spus de Dumnezeu, când zice:
Matei 22:32 ‘Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov’? Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii.”
Matei 22:33 Noroadele care ascultau au rămas uimite de învăţătura lui Isus.
Porunca cea mai mare
Matei 22:34 Când au auzit fariseii că Isus a astupat gura saducheilor, s-au strâns la un loc.
Matei 22:35 Şi unul din ei, un învăţător al Legii, ca să-L ispitească, I-a pus întrebarea următoare:
Matei 22:36 „Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?”
Matei 22:37 Isus i-a răspuns: „‘Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.’
Matei 22:38 Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă.
Matei 22:39 Iar a doua, asemenea ei, este: ‘Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.’
Matei 22:40 În aceste două porunci se cuprind toată Legea şi Prorocii.”
Al cui fiu este Hristosul?
Matei 22:41 Pe când erau strânşi la un loc fariseii, Isus i-a întrebat:
Matei 22:42 „Ce credeţi voi despre Hristos? Al cui fiu este?” „Al lui David”, I-au răspuns ei.
Matei 22:43 Şi Isus le-a zis: „Cum atunci, David, fiind insuflat de Duhul, Îl numeşte Domn, când zice:
Matei 22:44 ‘Domnul a zis Domnului Meu: «Şezi la dreapta Mea până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale»’?
Matei 22:45 Deci, dacă David Îl numeşte Domn, cum este El fiul lui?”
Matei 22:46 Nimeni nu I-a putut răspunde un cuvânt. Şi, din ziua aceea, n-a îndrăznit nimeni să-I mai pună întrebări.

Venind iarăşi fariseii,
- Rabi, - I-au zis ei atunci,
spune-ne care-i porunca
cea dintâi dintre porunci?

- Cea mai mare dintre toate
să-L iubeşti pe Dumnezeu,
iar a doua, tot asemeni,
- să-ţi iubeşti semenul tău...

Fericiţi cine le ştie
dar le face credincios,
doar pe-acela pe vecie
îl va-ncununa Hristos.