Când te-ai văzut că eşti pierdut
Cuprins de gândurile firi!
De ce la cruce n-ai privit
Să vezi cum eu am suferit
Pentru păcatul omenirii?

Te vezi poate un om ratat,
Fiind cuprins de-a morţi vrajă.
De ce nu vii cu-al tău păcat
Să vezi căci poate fi iertat,
De Dumnezeu, ce stă de strajă!

A fost şi vremuri de furtună...
În drumul tău, pe-acest pământ!
De ce nu ţi-ai întins o mână
Să-ţi dau din pacea Mea divină
Să poţi ajunge-n locul sfânt?

Când ai ajuns la drumul mare...
Şi ai văzut c-ai rătăcit!
De ce n-ai cerut îndrumare
Să nu te-mpotmoleşti mai tare,
Doar ai ştiut căci te-am iubit?

Căci pentru Tine-am lăsat totul
Acolo-n Patria cerească.
De ce nu ţi-ai făcut socotul,
Să nu fii lepădat cu totul
Din slava cea dumnezeiască?

Lăsat-am Slava şi Mărirea,
Ca să-i ajut pe-acei pierduţi!
Să dau la mulţi vreau mântuirea
Ca să găsească nemurirea
În Paradis,cu toţi ce-i sfinţi!

Nu mai e mult şi Voi veni,
Să-mi ridic rodul suferinţei.
Şi vai de ceii ce nu vor fi,
Gata când Eu voi reveni
Căci vor fi pradă neputinţei!


Predă-ţi dar viaţa lui Hristos
Până când poţi primi iertare ,
Şi tot ce faci, fă cu folos,
Să nu rămâi aicea jos
Ci să fii gata de plecare:

Amin