O rugăciune în suferință

Tată, nu Te rog să-mi iei durerea, ce-mi roade încet ființa mea,
Ci Te rog ca în suferință să mă ajuți a mă închina
Înaintea slavei Tale și Ție să-Ți mărturisesc
Cât de slab sunt fără Tine și fără harul Tău ceresc!

Doamne, nu Te rog să-mi iei durerea, atunci când n-o mai pot răbda,
Ci Te rog să-mi dai puteri, când Tu mă modelezi prin ea.
Căci, de-ar fi să-mi scoți țepușul, Te-aș uita și m-aș mândri,
Dar mulțumesc că-n suferință mă înveți a mă smeri!

Chiar dacă vezi c-ades mă doare sufletul, care-i rănit,
Te rog, Tată, în suferință să fiu de Tine ocrotit!
Căci cel rău demult pândește să-mi pună viața la pământ,
Dar eu mă-cred în Tine, Tată și în Sfântul Tău Cuvânt!

Căci nu caut nici în mine și nici la oameni ajutor
Din clipa când pe Duhul Sfânt mi l-ai dat Mângâietor.
Tu-mi știi, Tată, neputința, ce-o port ades în trupul meu,
De aceea în toi de noapte chem, Isus, Numele Tău.

Fiindcă în El este putere, pace, dragoste și viață,
Ce alungă întristarea și-mi dai lumină în loc de ceață.
Credincios și plini de milă ai fost și ești în dreptul meu,
Fiindcă în orice împrejurare m-ai sprijinit când mi-a fost greu.

(23 martie 2025)