Da, Domnul pe cei mari din scaunele lor
lovindu-i i-a-ntors în uitare
și-n marea Sa milă, smeriților Săi
cinstire le-a dat și nălțare.

Să fie slăvit
El, Cel care-nalță pe cel umilit,
El, Cel ce smerește pe cel înălțat
să fie lăudat
și binecuvântat!

El satură pururi pe cei flămânziți
cu tot ce mai bun este-n țară
și scoate pe-avuții cei nelegiuiți
cu mâinile goale afară.

Da, Domnul cu milă a dat ajutor
la robul Său umil, Israel,
adusu-Și-a Domnul aminte c-a spus
de-ai Săi că Se va îndura El.

Precum a promis la ai noștri părinți
când vremea-ndurării-o să vie,
strămoșului nostru Avraam, până-n veac
și toată a lui seminție.