“De ce îți este greu creștine
Să-l ierți pe cel ce te-a rănit?
Când te-am văzut venind spre Mine,
Murdar și zdrențăros Eu te-am primit.

Tu ai venit plângând și-ngenuncheat
Până la Mine, să îți ceri iertare,
Și-atuncea Eu, jos, m-am aplecat
Să te ridic, cu a Mea mâna tare.

Eu ți-am luat povara ta din spate
Când în bătaia bicelor romane eu mergeam,
Eu am iertat la Golgota a tale fapte
Și mântuirea ta, din suflet o doream.

De ce nu poți ierta cum ți-am iertat
Greșul tău, ce l-am purtat pe lemn?
Cu sânge sfânt și dragoste te-am câștigat
La pocăință, cu ardoare eu te chem.

Iartă-l pe cel ce ți-a greșit
Căci doar așa poți merge înainte,
Iubește-l, cum și Eu pe tine te-am iubit
Și doar atunci, tu poți să-mi spui Părinte.”