Te-am rânduit să fii păstor
ţi-am dat şi mieluşei şi oi
şi pajişte curată.

Dar vai ! Inima lor e însetată
în staul iarba e mâncată.

Ţi-am dat toiagul Meu să fii păstor
ca pentru viaţa lor să lupţi, să mori
şi să conduci pe mieluşei, pe oi
spre ape mai curate.


Unde nu-i teamă nici nevoi
unde nu sunt atâţia nori
unde nu vezi piatră pe piatră
dar unde iarba e bogată
unde mănâncă toţi cât vor

Când vei sosi la un pârâu curat
şi vei vedea cum mieluşeii se-adapă
nu le-aminti de greul ce-au răbdat
să nu le spui de ape tulburate
CI URCĂ-I SPRE IZVOARELE CURATE"
Amin