Vino, dulce înger, care-n mână ții
cel dintâi potirul ultimei urgii,
și mă ia și-arată-mi dulce de nespus
strălucind Mireasa Mirelui Isus.

O, ceresc trimis fă să-mi văd deschis
Noul Paradis
căci în el aș vrea veșnicia mea
sufletul să-mi stea.

Văd ca o cetate de mărgăritar,
Scump Ierusalimul de argint și har,
dulcea piatră scumpă de-aur mult și greu
Maică sau Mireasă a lui Dumnezeu.

Toată e un soare dulce și curat,
numa-n curcubeie sfinte-nconjurat
și-n lumina-i albă zboară îngeri mii
intonându-I veșnic alte melodii.

Oare nu-i Fecioara cu-nsorit veșmânt
strălucind gătită Mirelui ei Sfânt?
Dulce-i toată starea ca un imn frumos
Maica-i ori Mireasa lui Isus Hristos?

Spune-mi, dulce înger, că și eu voi fi
Sus, când toate-acestea se vor împlini,
căci cu dor fierbinte țin a Lui porunci
fericind acuma ce-mi doresc atunci.