In lume când am trait ,ca-n iad ma zbateam
Satan in pacat ma tinea tintuit
Sa mor as fi vrut,caci trupu-mi de lut
Pacatul amar imi strivea
O zi a venit:când iar am gresit
Oamenii au aflat,m-au prins in pacat
--SA MOARA! SA MOARA;Cu totii-au strigat!
--NU! NU UCIDETI cu pietre pe cel gasit vinovat
Caci si pe noi, intr-o zi, ISUS ne-a iertat:
--NU!NU UCIDETI cu pietre pe cel cazut in pacat
La cer gaseste orcine;sansa de-a fi salvat!
Cu pietre in maini si cu ura-n priviri
Multimea sfirsitu-mi cerea;
NU !N-AM VRUT SA VORBESC:
SA MOR! SA TRAIESC!Acum totuna-mi era
Dar -IATA UN OM!cu glas iubitor
A Spus raspicat:--CEL FARA PACAT
S-ARUNCE PRIMUL cu piatra in ea!
Atunci am vazut cum cei di-mprejur
Cu toti, rând pe rând au plecat
IAR OMUL -ISUS ;cu mila mi-a spus:
--TE IERT, DAR SA FUGI DE PACAT!
*amin*
--MOTTO:
Parfum divin sa raspinditi
Oriunde voi veti merge
Sa nu ucideti cu cuvinte
Dar nici cu a voastre fapte.
poezia dar dupa parerea mea cred ca trbuia alt titlu;(e doar o parere)imi place mult .Domnul sa va binecuvinteze.