Colo Sus și cel mai Sus
sunt doi sori cum alții nu-s
în lumină făr-apus șade Maica lui Isus.
Fiul stă pe-un tron arzând
- Colindăm, colindăm,
Doamne, colindăm.

Dintre coruri răsunând
Fiul zice Maicii blând:
- Maică, mai gândești acum
la al Crucii noastre drum,
îți mai vine-n gând cumva
cât ai suferit cândva?

- Domnul meu și Fiul meu -
zice Maica - ce spun eu,
greul parcă-a fost un vis,
azi e-un veșnic Paradis,
scurt a fost amarul chin
și-azi e-un Rai pe veci senin.

Lîngă Tine, Fiul meu,
nicăieri nu mi-a fost greu,
toată fericirea mea
după Tine se ținea,
iar acum cu Tine-n Rai
fericirea n-are grai.

- Spune-Mi, dulce Maica Mea,
mai e ceva care-ai vrea?
- Da, Mântuitorul meu;
fericirea ce-o am eu
s-o dai și la câți mai sunt
cum am fost noi pe pământ.
- Colindăm, colindăm,
Doamne, colindăm.