Spre ce-ţi ţinteşte gândul şi ochii tăi avari
când sufletul făţarnic ţi-ascunzi sub vorbe mari
şi-n zâmbet larg ţi-nvălui obrazul prefăcut
cu buzele de iudă întinse spre sărut?

Spre ce-ţi ţinteşte gândul şi duhul tău atunci
când pari cinstit în spusa curatelor porunci,
când vrei s-araţi oricărui că n-ai în gând dorinţi
şi pofte vinovate, străine celor sfinţi?

Spre ce-ţi ţinteşte gândul din tine blestemat
când prefăcut te-apropii de cel nevinovat
şi-ntinzi în cale-i curse, să-ţi cadă şi să-l prinzi
în schimbul poftei tale viaţa lui s-o vinzi?

Spre ce-ţi ţinteşte gândul nemernicului trai?
- Spre plata-ngrozitoare la capăt ce-o s-o ai,
spre asta nu-ţi ţinteşte acuma nici un gând?
-O, teme-te căci toate le vei plăti curând!