Galateni 6:7

Secerăm ce-am semănat,
Nu răsare ce n-am pus.
După cum noi am lucrat
Și răsplată am aflat,
Așa ni s-a dat de sus.

Dumnezeu cel sfânt e drept.
Nimeni nu L-a înșelat.
Decât toți, mai înțelept.
Nimeni nu L-a tras în piept;
Răsplată-avem cum am lucrat.

Dacă-n floarea vieții noi,
Alergăm conduși de fire,
Vine vremea mai apoi
Să culegem roade moi,
Putrezite-n amăgire.

Haina ce-am țesut mereu
Din fragedă copilărie
Când mă credeam prea tare „eu”
Stropită-i cu lacrimi mereu
Pe-a vieții cărăruie.

Dacă semeni neascultare,
N-ai să culegi bucurii.
Vei fi probat la răbdare
Și-ai să verși lacrimi amare
Pentru nepoți, pentru copii.

Dacă semeni aroganță
Și dispreț pentru cei sfinți,
Vei avea cu siguranță
Cântărire în balanță
Când vei fi cu peri cărunți.

Dragi copii și tineri toți,
Semănați în ascultare!
Căci în toate cum te porți
Sus la veșnicele porți,
Scris în cărți apare.

Și pe cărarea vieții tale
Te vei întâlni cu toate.
Cât vei pribegi prin vale,
Vântul va sufla-n rafale
Peste cele adunate.

Dac-ai adunat din fire
Pulbere de praf și fum,
Vei afla dezamăgire,
Vei tânji după iubire
Pe-al vieți tale drum.

Dac-ai adunat smerit
Prin a Duhului lumină,
Te vei bucura-nzecit
În căminul fericit
De-ndurarea cea divină.

Dacă semeni în sfințire,
Chiar de semeni lăcrimând,
Secera-vei cu iubire
Binecuvântare în rodire,
Pe treptele de har urcând.

Nu-i nădejde mai presus
Ca încredințarea sfântă
C-ai trăit pentru Isus
Cu-ascultare și supus
Și-ai avut sfințirea țintă.
Amin.
(Marți, 20 februarie 2024)