Peste-al anilor hotar
răsar zorii noi răsar,
peste ei spre vârful lor
fac drum lung cu lungu-mi dor,
drum cu crini împodobit
pentru Domnul meu Iubit,
drum cu lacrimi lung şi drept
că de ani şi ani L-aştept,
drum de sfinte aşteptări,
drum de rodnice-ascultări,
drum de cântec şi dorinţi
pentru paşii Lui ce sfinţi...

Arde-mi soarele de-amiaz
lacrimile pe obraz
uscă-mi vânt de răsărit
graiul stins şi chinuit.
Urme-nsângerate las
prafului la orice pas,
jar mi-e inima din piept
dar aştept, aştept, aştept...
Noapte lungă s-a lăsat
peste-ntins şi peste lat,
peste duh şi peste gând
nici o rază luminând...
Numai mâinile se-ntind
după zări ce nu cuprind,
numai ochii se deschid
către Dincolo de zid.

Bate ceasu-nfiorat
miezul nopţii-ntârziat,
ah - şi nici n-am tresărit
Slava când m-a-nvăluit.
Şi-ndelungii ani de jar
azi mai scurţi de-o clipă-mi par,
ne-nţelegem gând cu gând:
Doamne, ai venit curând!