FEMEIA MISTERIOASĂ
Orice femeie e puțin misterioasă,
Când e misterioasă, femeia e frumoasă,
Căci în mister se ascunde doar candoare,
Nu e enigmă, parcă e o floare.

La început e bobocel firav,
Chiar dacă e în umbră, nu-i bolnav,
Intensitate maximă devine când e floare,
Dorință de iubire și valoare.

Femeia misterioasă nu bârfește,
Șoapte dincolo de priviri multe primește,
E o enigmă, un mister, o umbră,
Dar viața e intensă, nu e sumbră.

Orice femeie are misterul ei,
De ai dorință să citești și vrei,
Cu intensitate lupți să o cunoști,
Vei constata că nu te recunoști.

Nu e mister, nu e enigmă, nu e secret,
Orice femeie pare un duet,
Nu suferă de dublă personalitate,
Ci doar dorește puțină libertate.
Emilia Dinescu