Strig de-o zi și-o noapte-ntruna,
rugăciunea-i fără glas,
duhu-i fără liniștire,
gându-i fără de popas!

Chem de-o zi și-o noapte-ntruna,
zidul e de nepătruns,
noaptea-i fără de lumină,
ceru-i fără de răspuns!

Stau de-o zi și-o noapte-ntruna,
așteptarea-i jar aprins,
sufletul mi se scufundă
sub poveri de necuprins!

Cad de-o zi și-o noapte-ntruna,
ca-ntr-o mlaștină m-afund,
mersu-i fără de oprire,
groapa-i parcă fără fund!

Două lumi,
de două zile,
două ziduri mi le-mpart,
nu doi pași -
ci mii de mile, și milenii
ne despart!

Doamne, Doamne, fă-o lumină
cât un fir de rază doar
să-mi lumine-o clipă noaptea
asta de adânc amar! ...

- Nu mă scoate,
nu-mi răspunde
las-să mor aici de crezi,
dar arată-mi să văd semnul
că m-auzi și că mă vezi!

Fă să simt că rugăciunea
pân-la Tine mi-a ajuns
- și voi suferi-n tăcere
până voi primi răspuns!