Nu vrei tu-acum să mai auzi de Mine
dar va veni cândva așa o zi
când se va rupe inima din tine
așa vei plânge și te vei căi!

Nu poți acum, tu nu poți mai departe
nici să M-auzi și nici să Mă mai vezi,
ți-ntorci scârbit privirea-n altă parte
și Chipul Meu din gând să-L depărtezi!

Când intru Eu pe ușă-ți pleci privirea
să nu-ntâlnească cumva ochii Mei
- îți face rău să le privești iubirea
disprețuită sângerând în ei...

Nu poți să mai suporți Ființa care
ți-a dat lumina care te-a salvat,
ți-e grea, nesuferită-nduioșarea
cu care Eu te-nvălui ne-ncetat!

Dar nu fii trist: pleca-voi n-avea teamă
cu starea Mea să nu te-mpovărez,
nici n-ai să simți, nici n-ai să bagi de seamă
- și niciodată n-ai să Mă mai vezi!

Dar va veni mustrarea nesfârșită
cu sufletul zdrobit pe veci vei sta
în deznădejdea deznădăjduită
- Și-aceasta-n veci, va fi osânda ta! ...