Se cutremură pământul Doamne de atâta ură
Și pe cer sunt norii negri și sunt mulți, peste măsură...
Inimile s-au răcit iar în suflete e teamă
Și puțini sunt cei ce-n rugă Numele cu dor Îți cheamă...
Vin furtuni ce ne-nspăimântă și sunt boli ce nu au leac
Unii îmbuibați trăiesc alții-n sărăcie zac
Și sunt zvonuri de războaie ce inimile-nfioară
Și ni-e dor, ni-e tare dor de o blândă primăvară
De aceea Tată Sfânt azi venim în Față Ta
Cu adâncă umilință spre-a ne binecuvânta
Căci doar Tu ai mai rămas Stâncă tare și-Adăpost
Tu ne dai puteri pe cale și dai vieții noastre rost!

Vulcan-04-04-2025
Mary