Iartă când cineva îți greșește

Ai fost vreodată prigonit
Creștine drag, ai suferit
Vreo palmă, sau o vorbă doar
Fără să ripostezi măcar?

Să taci nu e ușor bineînțeles
Când firea te ațâță, îți dă ghes
Că și tu poți să spui o vorbă, două
Nu te prefaci că acuma, , plouă"...

Poți trece cu vederea să stai liniștit
Când unul sau altul ți-a greșit?
Poți să iubești cu adevărat
Pe cel ce ți-a greșit intenționat?

Poți să ierți și să nu mai reamintești
Trecutul să nu-l mai scormonești?
Că dacă îți aduci mereu aminte
Și pomenești zicând: uite ce cuvinte

Mi-a zis cutare așa și așa...
Înseamnă că nu îl poți ierta,
Nu spune că l-ai iertat, dar nu îl poți uita
Nu te amăgi că în inima ta

Mai zace încă ură pentru aproapele tău
Nu-i iertat îndeajuns știi și tu și Dumnezeu
Că râca ce încă mai zace în tine
Nu-i de la Domnul știi și tu bine,

De aceea mai iartă că și tu ai supărat
Și bine ți-a părut când ai fost iertat.
De 70 de ori câte șapte trebuie a ierta
Dacă vrei să împlinești ce spune Biblia.

Ori de câte ori cu vorbe ai fi fost împroșcat
Știu că doare deși poate ești nevinovat
Nu te supăra că supărarea duce la rău
Mai iartă mai iubește, copil de Dumnezeu,

Că dacă o vorbă, două te-a jignit
Ce vei face dacă la propriu vei fi prigonit?
Dacă nu poți să suferi acum când e ușor
Ce vei face întemnițat și cu răni ce dor? ...

Că așa au suferit creștinii în trecut
Fiecare când a fost închis a fost bătut.
Nu le-a fost ușor și au răbdat
Ani la rând în temniță au stat,

Pentru că de Domnul Slavei nu s-au lepădat
Unii chiar la moarte au acceptat
Să-și dea viața din iubire
Așa a fost a unora slujire.

Chiar cu prețul vieții au plătit
Atât de mult pe Domnul l-au iubit.
Revenind la noi la slujirea noastră
Nu suntem puși într-o lumină proastă?

Noi care zicem că pe Domnul îl iubim
Dar pe fratele nostru îl bârfim
Sau pe cel ce ne-a greșit nu îl iertăm...
Haideți să ne împăcăm, cu iubire să lucrăm.

Să nu zacă în adunări
Uneltiri și dezbinări
Că examenu' ai picat
De Domnul nu ești lăudat.

Dacă în noi există ură
Nu lucrăm după scriptură
Veniți să luăm aminte
Să umblăm după cele sfinte,

Dacă pe Domnul zicem că-l iubim
Pe aproapele nostru să nu îl ponegrim,
Unii cu alții să trăim în pace
Nu de ochii lumii zicând că n-ai ce face...

Iubește cu adevărat pe aproapele tău
De vrei să-l vezi pe Dumnezeu.
Nu te lăsa de cel rău biruit
Dacă fratele, sau sora ți-a greșit...

Cum a iertat Isus pe cei ce L-au răstignit
Așa iartă și tu de vrei să fii iubit
De Cel ce și-a dat viața pentru tine
Făcând gestul acesta din iubire.

Să nu consideri că ești prigonit
Dacă cineva cu vorba ți-a greșit,
Să nu apună soarele peste mânia ta
Când ești în conflict cu cineva.

Fă primul pasul și te împacă
Nu lăsa o zi să treacă,
Nu lăsa a ta mânie
Să te despartă de veșnicie.

De ești copilul lui Hristos
Om preaiubit, evlavios
Vei fi cu inima curată
Și vei ști să faci îndată

Împăcare cu cel care ți-a greșit
Că așa face cel neprihănit
Așa se poartă cel care iubește
Iartă și iubirea-și dovedește.
Amin