GÂNDURI PENTRU COPIII MEI
M-am așezat în fața foii albe, cu lacrimi eu vorbesc,
În versuri, poezie mai multe îndrăznesc,
Mă regăsesc ușor, prin rime sunt doar eu,
În versuri vă pot spune, ce altfel îmi e greu.

Sunteți băieții mei, comoara mea divină,
În viață de a fost greu, voi mi-ați adus lumină,
Eu nu am meritat așa comoară mare,
Dar voi mi-ați dat putere în greaua încercare.

Eu multe am greșit, n-am fost o mamă bună,
De aceea printre lacrimi cuvintele se adună,
Am vrut să fie altfel, putere n-am avut,
Să o iertați pe mama că multe n-a știut.

Aș vrea să reiau timpul, să-l dau de la început,
Aș vrea să fie bine, căci multe v-a durut,
Dar asta nu se poate, deși eu îmi doresc,
Aș vrea ca să se poată, să nu vă mai greșesc.

Sunteți a mea putere, mă simt îmbătrânită,
Dar sunt încrezătoare, de voi mă simt iubită,
N-aș vrea să fiu povară, aș vrea să vă ajut,
Deși nu am putere, îl am pe Domnul scut.

Vă port în rugăciune, în suflet cu credință,
Eu știu că doar cu Domnul, prin Domnu-i biruință,
Aștept în veșnicie să fiu cu voi mereu,
Căci voi sunteți cadoul de la al meu Dumnezeu.

Nu știu de ce, dar știu că alt cadou nu vreau,
Doresc în veșnicie cu voi mereu să stau,
Acolo nu-i durere, nu este suferință,
Mă rog la Dumnezeu, din suflet, cu credință.

Atât de bun e Domnul, mi-a dat în dar o fată,
Îi mulțumesc din suflet, o fată minunată,
Nu am născut-o eu, e dar de la băiat,
Căci a trecut un timp de când s-a însurat.

O port în rugăciune și-n suflet tot mereu,
E fata mea acum, o spun ușor, nu-i greu,
Căci Dumnezeu e bun, în bunătatea Sa,
Mi-a dat și o nepoată, mi-a luminat casa.

Am așternut pe filă, acum, ce am gândit,
Eu știu că mult, ca mamă, prea mult eu am greșit,
Dar vreau să fiu bunică, și sper ca Dumnezeu,
Să îngăduie aceasta mai mult în dreptul meu.

Prin versurile mele eu v-am vorbit acum,
Încă mai sunt în viață, vorbesc și pot să spun,
Vă vreau în veșnicie, căci vă iubesc nespus,
Nu mie să-mi răspundeți, doar Domnului de sus.

Eu sunt o biată mamă, dar asta îmi doresc,
Mă rog, în rugăciune eu cerul îl cerșesc,
Acum eu mă retrag, prea mult v-am plictisit,
Am scris aceste rânduri, mereu eu v-am iubit.
Emilia Dinescu