ÎN CAMERA DE SUS
Afară este înnorat, o rază nu se vede,
Mă uit pe cer neîncetat, credința nu se pierde,
Eu știu, Cuvântul ni l-ai dat, curând ai să revii,
Suntem uniți în rugăciune, te așteptăm să vii.

Dorim cu disperare cerul, noi știm, avem o casă,
Te rog, să ne conduci mereu, satana nu ne lasă,
E timpul cernerii acum și este disperat,
El jubilează întotdeauna de un suflet înșelat.

Suntem o grupă mică, dar cerem Duhul sfânt,
Dorim să stăm în rugă, cât suntem pe pământ,
Ducem o luptă grea, e timpul la sfârșit,
Satana este șmecher, nu vrea un grup unit.

În lanțul rugăciunii, noi știm, Tu ne-ai chemat,
E lanțul rugăciunii pe care l-ai format,
Tu ne-ai adus aici, de mână Tu ne ții,
Îți mulțumim din suflet, suntem ai Tăi copii.

În camera de sus e locul favorit,
Și noi, ca ucenicii, aici te-am întâlnit,
Am ascultat chemarea, aici vom sta mereu,
La întâlnirea noastră cu al nostru Dumnezeu.

Am obosit pe cale, căci lumea obosește,
Iar noi trăim în lume, și orice om greșește,
Venim uniți în rugă și cerem îndurare,
Îți cerem cu credință a Ta eliberare.

Prin Tine și cu Tine începem săptămâna,
Ne prindem toți de mână, în rugă ne dăm mâna,
Suntem poporul Tău, suntem cu toții frați,
Noi știm că-n rugăciune nu suntem înșelați.

Ascultă ruga noastră și voia Ta să fie,
Noi vrem și cerem multe, îți cerem multe Ție,
Venim cu mulțumire, căci știm că împlinești,
Cu dragoste de Tată, Tu, bine ne dorești.

E timpul meu de rugă și iată, am venit,
Sunt fericită, Tată, eu știu că m-ai primit,
Pe mine, o păcătoasă, în camera de sus,
Eu pe altarul rugii și listele le-am pus.

Pe liste am trecut copiii noștri dragi,
Noi vrem să se întoarcă, la Tine să-i atragi,
Cu Tine i-am crescut, în templu i-am adus,
Dar i-a furat satana, în lume ei s-au dus.

S-au afundat în vicii și cred că le e bine,
Deși o știu cu toții, că bine e cu Tine,
Sunt prinși în mreaja lumii, s-au încurcat în ițe,
Ei știu că azi satana îi prinde-n multe fițe.

Suntem părinți și plângem și Ție ne rugăm,
Uniți ca unul, Tată, în rugă implorăm,
Să folosești nuiaua, așa cum Tu voiesti,
Dar din beția lumii pe ei să îi trezești.

În rugăciunea mea bolnavii îi aduc,
Să îi citesc din liste, cu lacrimi mă apuc,
E multă suferință și boala s-a înmulțit,
Eu vin în rugăciune cu sufletul zdrobit.

Sunt boli prea multe, Tată, sunt boli fără de leac,
Noi știm ce se întâmplă, este sfârșit de veac,
Dar în durerea cruntă ne temem că clacăm,
De aceea stăm în rugă și disperați strigăm.

Îți cerem pacea Ta în lunga suferință,
Să fi mereu cu noi și să ne dai credință,
Și harul Tău puternic, și mila Ta cea mare,
Căci boala, suferința e a noastră încercare.

E timpul de pe urmă și suntem încercați,
E timpul cercetării, să stăm uniți ca frați,
Să nu privim la paiul din ochiul celuilalt,
Căci noi avem o bârnă, e timp de cercetat.

Să măturăm căsuța în care locuim,
Căci casă este trupul în care viețuim,
Să aruncăm afară gunoiul cel spurcat,
Să măturăm la colțuri și bine pe sub pat.

Să facem o reformă în noi, nu-n ceilalți,
De judecăm, să știm, vom fi chiar judecați,
Și judecata noastră aspru ne osândește,
E timpul de pe urmă, Hristos încă primește.

E timpul pocăinței și ești strigat pe nume,
Aud, Hristos mă strigă, mă strigă chiar pe mine,
Căci păcătos e nume și păcătoasă-s eu,
Să vin la pocăință, mă strigă Dumnezeu.

În camera de sus intrăm cu umilință,
Aici, noi stăm în rugă și creștem în credință,
Căci unde e mai bine decât lângă Hristos,
În camera de sus e totul prea frumos.

Din camera de sus vrem să luăm ce-i bun,
Tot ce-i greșit în noi, vrem să se facă scrum,
Să luminăm puternic, în lume e furtună,
Să luminăm prin Tine și-n astă săptămână.
Emilia Dinescu