De treci peste-amăgirea vieţii
trăgând la jug lângă Hristos,
tu dai din inima ta lumii
lumină cu etern folos.

De rabzi iertând împotrivirea
purtând poveri lângă Hristos
tu laşi, la câţi privesc spre tine
o pildă cu etern folos.

De lupţi cu noaptea necredinţei
vestind aprins lângă Hristos
tu-araţi la câţi ţi-ascultă glasul
o cale cu etern folos.

De-alergi răscumpărându-ţi vremea
muncind cu spor lângă Hristos
tu strângi urmaşilor şi lumii
o zestre cu etern folos.

De mori crezând în Înviere
pe crucea ta, lângă Hristos
tu-nalţi în faţa tuturora
o jertfă cu etern folos.

Atunci te vei ivi şi-n slavă
în Ziua Lui, lângă Hristos
şi mut te vei mira ce mare-i
din toate-al tău etern folos!