Fără bătrânețe
Ne place ce-i frumos, căci frumusețea
În piept ascuns își are un tipar
Din veșnicii, când umbrele dispar
Frumosului spre-a da acuratețea.
Dor de frumos ce farmeci tinerețea,
Dezleagă-mă de petele ce-apar
Pe fața mea, să pot să mă compar
Cu jertfa Lui ce a născut blândețea.
În armonii vreau să-mi petrec junețea
Tânăr mereu, din suflet orice-amar
Să pot s-alung, și orișice coșmar.
Mă suie-n gând și-mi dă ce-i sfânt binețea
Trezindu-mă spre necuprins hotar,
Să nu cunosc nicicând ce-i bătrânețea.