Frumoasă-i rugăciunea când inima e plină
de-ncrederea nădejdii în Pronia Divină,
când înima-n tăcere și-n lacrimi se îndreaptă
spre Domnul, de la Care minunea și-o așteaptă.

Așa era a Anei tăcută rugăciune,
când ea cerea la Domnul să-i facă o minune,
să-i dea un fiu cu duhul slujirii și-ascultării,
înlăturându-i, astfel, tristețile ocării.

Și Domnul, Care-aude suspinele ascunse,
la rugăciunea Anei cu dragoste răspunse;
copilul multor lacrimi, la vremea promisiunii,
fu robul ascultării şi fiul rugăciunii...

Ce mare e puterea credinței ce se roagă
cu ochii plini de lacrimi și inima întreaga
și care nu se lasă pân' a primit ce-așteaptă
aceasta-i rugăciunea fierbinte și-nțeleaptă!

... Dar și recunoștința acestei dragi ființe
a fost tot pe măsura frumoasei ei credințe;
cum i-a-mplinit ei Domnul dorința cea curată,
și-a împlinit și Ana făgăduința dată...

*

O, Anele de astăzi, rugați-vă fierbinte,
căci Domnul vă ascultă durutele cuvinte!
Dar când vi se-mplineşte, cum vă rugați, dorinţa,
să nu uitati spre Domnul să țineți juruința! ...