Durerea mea

Durerea mea e cremenea ce-aprinde
Focul divin în pieptul meu străpuns
Prin lovituri de piatră, ca răspuns
Belșugului ce sufletu-mi cuprinde.

Când flacăra de trup mi se desprinde
Parcă mă sting, ne-având îndeajuns
Substanțele ce-n suflet mi-au ajuns
Ca un fitil ce jos, în trup, se prinde.

Iubirea mea cu rana se deprinde
Ca și un orb de străluciri pătruns,
Când noi vederi se nasc spre nepătruns.

Fii flacăra cu plete aurinde
Ce curăță tot dorul meu ascuns
Și-i dă în schimb edenice merinde.