De te lovesc în față frații,
Pe calea care duce sus,
Tu nu uita... odată Iuda,
Ia dat valoare lui Isus,
Vândut a fost de cel de-aproape,
Când toți din jur l-au părăsit,
De ești pe urma Lui în viață,
Vei fi și tu vândut... lovit.

De ai în inimă durere,
Cuvintele de te rănesc,
De stau pe margine azi frații,
Cu judecata ce lovesc,
Tu nu uita... pe nedreptate,
A fost și Domnul judecat,
Și tu vei fi de ai trăirea,
Cum o avea și El odat.

De te lovește cel din casă,
Fii bucuros căci este scris,
Aproapele-ți va fi dușmanul,
Pe drumul către Paradis,
Dar tu iubește totdeauna,
Așa cum Domnul i-a iubit,
Pe cei ce-n cuie îl bătură,
Pe cruce când l-au răstignit.

Iubește mâna care pietre,
Mereu arunc-asupra ta,
Iubește fratele ce-ntruna,
Te-mpinge pentru a cădea,
Sub crucea grea era și Domnul,
Împins la moarte biciuit,
Dar pentru ei cerea iertare,
Iubește cum El ia iubit.

De-ți este grea înaintarea,
Lovit de frații de ești mereu,
Tu nu uita că prigonirea,
Trăia un Fiu de Dumnezeu,
Până la ultima suflare,
Vei fi și tu doar prigonit,
Dar vei cunoaște veșnicia,
De vei răbda pân-la sfârșit.
Amin