Trăim o viață de confort, nimic nu ne mai deranjează
Ne-am tot deprins să stăm pe bănci și-un dor de cer abia pulsează
Parcă-i o stare de-adormire peste-ntreaga adunare
Nu mai există pasiune, nici zel în glasul de cântare!

Trăim o viață așa pasivă și nu iubim să ni se spună
Că traiul nostru n-ar fi într-o lumină atât de bună
Ne doare când cuvânt de foc se-atinge de-a noastră rană
Majoritatea își doresc încă puțin ca să mai doarmă.

Ne-am tot deprins să stăm comozi, mereu doar alții să slujească
Te-ai întrebat vreodată, frate, care-i a ta slujbă aleasă?
Dorim s-avem biserici pline, de pietre vii ce-s în lucrare
Dar câți de-aici plecăm genunchii să cerem foc în adunare?

Dorim în fruntea noastră oameni ce-s plini de duh, ca Daniel
Dorim să avem minuni și semne, mai vrem profeți ca Ezechiel
Dorim s-avem putere mare, să-aprindem foc în lumea-ntreagă
Cum au aprins ai noștri apostoli când au pornit în Duh să meargă!

Mereu dorim, mereu visăm la standarde cât mai mărețe
Și nu-i greșit să vrem mai mult, ca să gustăm din frumusețe
Dar e greșit să stăm pasivi, și parcă fără de putere
Și da, -i greșit să ne-ncredem în a pământului avere!

Abia mai pâlpâie în noi un duh de-o dragoste divină
Abia ne mai învrednicim ca să mai stăm cu El la Cină
Abia de mai putem să stăm încă-un program aici, la slujbă
Și totul pare atât de slab când înălțăm spre cer o rugă!

Și poate tu, prieten drag, ce vii aici de datorie
Sau poate vii să-ți stumperi vina, sau poate o faci din omenie
Mă rog la Domnul să nu uiți că calci aici în sfânta-I casă
Și Cel pe care tu nu-L vezi te vrea să stai cu El la masă!

Da, El e aici ca și-altădată, și de nu-L simți, tu cere-I azi
Și roagă-L pe Cerescul Tată să te-ajute să nu cazi
Tu roagă-L să aprindă-n tine un foc de-o iubire mare
Ca să-L slujești cu bucurie și să fii parte din lucrare.

O mare este secerișul și-așa puțini is lucrătorii
Doar cei ce azi se pun la muncă în cer vor fi biruitorii
Dacă dorești ca-n adunare al Său Duh Sfânt ca să lucreze
Fii tu un vas ales și sfânt prin care El să cerceteze.

Și nu contează că ești tânăr, bătrân sau poate un copil
Contează inima-ți smerită și să rămâi un rob umil
Și nu contează, în ochii Lui, că ești bolnav sau sănătos
Aceea ce contează azi e să duci rod pentru Hristos!

Să ardă inima în tine pentru a Domnului lucrare
Și-atuncea vei simți cu drag un foc măreț în adunare
Și-atuncea când vei sta în rugă, în fața Lui cu duhul-ncins
Abia atuncea vei privi ce mare foc tu ai aprins!

Ia-ți azi o slujbă-n via Lui și fă ceva pentru Hristos
Rămâi în slujba Lui mereu ca cel mai vrednic credincios
Și de vei face cea mai mică lucrare care ți-o va da
S-o faci cu zel, și astfel Stăpânul ți-a da mai multe-n slava Sa!

Trezește-te, acum e timpul, poate e ultima strigare
Ca să mai poți să aduci rod, în ultim ceas a Lui lucrare!
Aprinde iar acel foc tainic ce Dumnezeu l-a pus în tine
Și doar atunci vei fi pe pace, și-n cer vei fi vorbit de bine!