UNDE MOARTEA NU EXISTA


Cu rădăcina-vieții din stânca Isus,
Nu te vor clătina furtunile furiei.
Privirea îndreptată numai în sus,
Te face imun la săgețile maniei.

Ca și stejarul crescut pe stâncă,
Cu rădăcinile adânc înfipte.
Absoarbe seva din apa adâncă,
Să urce viața pe tărâmuri sfinte.

Rămâi puternic ancorată-n lumină,
Lângă izvorul ce din stâncă țâșnește.
Emană un miros plăcut ca o gradină,
În care floarea neprihănirii înflorește.

Sădită lângă izvorul vieții veșnice,
Sub arșiță vei simții dulce răcoare.
Vei vedea acele frumuseți unice,
Artă vie pe plaiul veșnicului Soare.

Fii puternic ancorată-n stâncă,
Cu rădăcinile în al Tău Mântuitor.
Împlinește fiecare sfântă poruncă,
Până va veni, să te ducă-n zbor...

În Ţara unde moartea nu există,
Unde lumina și iubirea una sunt.
Unde numai neprihănirea rezistă,
Unde vei fi cu „Eu sunt, Cel ce Sunt”

Amin!