Restaurare

Când ordinea din cer a fost nesocotită
De Lucifer prin monstruoasa-i răsculare,
I s-a spus ca ea nu putea a fi revizuită
Şi după tratative, s-a ajuns la expulzare
A lui, şi-a oastei sale, de îngeri amăgită.

Şi când în paradis, şi omul a fost amăgit,
Şi astfel, şi noua lume care-a fost creată
Îşi conturase în moarte, tragicu-i sfârşit,
În Univers, a apărut, salvarea minunată
Prin Jertfa crucii, ce din iubire, a răsărit.

Ca singur Fiu al Dumnezeului Nemărginit,
Isuse Doamne, viaţa, morţii Ţi-ai predat,
Ca să aduci la-ndeplinire, planul întocmit
De al salva pe om, lăsându-Te crucificat
Şi astfel, din păcat, l-ai liberat şi mântuit!

Ai acceptat, de bună voie, s-aduci pace
Prin trupul Sfânt atârnat pe-al crucii lemn,
Chezaş fiind, de doua mii de ani încoace,
La Golgota, Tu ai rămas un veşnic semn,
Pentru alte lumi, liniştea cum se reface!

Peste abisul, deschis de groaznicul păcat,
Ai construit un pod măreţ unind pământul
Cu cerul cel sublim şi sfânt, ce L-ai lăsat,
Ca să-mplineşti-n Jertfa crucii legământul
Cu sânge, curgând la Golgota, crucificat.

Şi ai adus din nou, la marea ordine divină
Prin biruinţa-n Jertfă, împotriva lui Satan,
O lume nouă dintr-o lume, căzută în ruină
Preamărind în veşnicie, -al mântuirii plan
Instaurând în Univers, iar liniştea deplină.

Flavius Laurian Duverna
31 august 2008