"Să fie lumină" - o voce rosteşte
Prin beznă, prin haos, prin vortex de ape!
Stau să-L ascult pe Cel ce vorbeşte
Nimic din oracol nu-ngădui să-mi scape.

Din Sine se-ndreaptă spre cercul haotic
Şi-n pântec îi suflă jăratec de viaţă.
Fântânile zorilor inundă melodic
Pupila genezei şi-a golului faţă.

Dalta divină ciopleşte trasee,
Forme albastre, pline de forme.
Origini, măsuri, nemăsuri, curcubeie
Irump în esenţe cuneiforme.

Mânzul luminii scăpat din strânsoare
Coboară-n atom, ordalii să pască
Şi-ncet fecundează un strop de splendoare
În sipetul lumii ce-i dat să se nască.

Cuvântul atotînţelept şi suprem
Îi zise suav luminii: "Rămâi"
Atavic izvod insondabil te vrem...
Aceasta a fost ziua întâi.