Şi iar porni din catedră Cuvântul -
Să facem pe boltă luminători
Stegari ai luminii, să vază Pământul
Mulţimi de luceferi, ca el, călători.

Un rege al zilei, prin ceţuri murdare
Cu arc şi săgeată, în tolbă cu raze,
Păşind peste munţi, continente şi mare
Lovească-ntunericul cu bici de topaze.

Şi-o zână a nopţii, ondină ori înger,
Cuibar al enigmei cu zâmbet rotund,
O stoică nimfă cu lapte în uger,
Puii de vis alăptându-i pe prund.

Să facem scântei, geometrii, labirinturi,
Orbite, pulsari, magnetice brâie,
Explozii stelare, corole de cânturi,
Monade pe cer cu miros de tămâie...

Şi toate, cuminţi, ascultară porunca
Percepte divine-ntocmindu-le vatra.

Când soarele-apuse, sfârşită fu munca,
Un imn săruta ziua a patra.