Intr-o seara, gandind la-ale mele,
La ce-a fost azi si ce maine va fi
Din senin, un gand dintre ele
Indraznet ma opri si-mi vorbi:
Cine esti omule si de unde
Ai venit sa traiesti pe pamant?
Unde mergi tu cand mori?, spune unde!
Catre care etern din Cuvant?
Stii tu oare care e inceputul?
Stii tu cum tot ce vezi s-a creat?
Ai putea sa cuprinzi necuprinsul?
Ai putea astrii a-i numara?
Totdeauna-ai gandit (hmmm, ce credinta!)
Ca tu poti face-orice de-ti propui,
Ca omul, prin a lui cunostinta
A creat tot ce vezi si ce spui!
Tu crezi oare-n acea teorie
Ca umanitatea este azi in progres?
Filozoful intr-una tot scrie,
Dar termina cu certificat de deces!
Nu vezi tu cum se tot duce timpul
Si din rau in mai rau lumea-a mers?
Ce se-ntampla azi, spune Cuvantul,
Nici vorba, sa stii, de progres!
Vrei sa-mi spui tu de calculatoare,
Si robori, si masini de tot fel?
Iti voi pune si eu o-ntrebare:
Oare nu-s toate lucruri ce pier?
Cuvantul Scripturii-asa scrie:
Ca la urma trei lucruri raman:
Iubirea e prima, oricine o stie,
Credinta, nadejdea-apoi vin...
Hei! Ce faci? N-ai cuvinte acuma?
Te-ntrebam cine esti, doar atat!
Unde vei sta pentru totdeauna?
Rai sau iad, spune Biblia!-ai citit?
Degeaba incerci cu-a tale ambitii
Sa schimbi lumea, nu vei reusi!
Nici cu bani si nici cu relatii
Pe pamant fericirea nu-i sti!
Caci singur fericit este-acela
Ce-a ascultat chemarea de sus
Si-a primit prin Duhul puterea
De-a-L urma-n orice pe Isus.
Primeste-L, tu ce nu stii raspunde
Cine esti, de-unde vii si-un\' te duci?
De El tot nu te poti ascunde
Vin\' la El, vei scapa de naluci!
El e calea, adevarul si viata,
El e usa, Pastorul cel bun,
De-L primesti, mereu dimineata
Vei porni cu raspunsul la drum!
AMIN
Ce m-a determinat sa scriu aceasta poezie? Crancena si permanenta lupta pe care o face satan copiilor lui Dumnezeu folosind ca arma filozofia ateista. Multi sunt cei cei cad... dar nu sunt toti; multi sunt raniti... dar se ridica. Domnul sa ne ajute sa fim biruitori in Numele Lui! Amin, amin!