ALEGERI PENTRU CASA ALBĂ

CASA ALBĂ – cea de Sus
(Simbol al desăvârşirii)
E o Casă făr’ apus
Locul drag al împlinirii.

Cu detalii s-o descriem
Nu-i posibil – nicidecum!
Dar sprea ea, cu drag, trimitem
Vise nobile, parfum.

Cei ce vor păşi în ea
Vor gusta eternitatea
Heruvimi, Eterna Stea
Le vor arăta Cetatea.

Ce alegem ca să fim
Locatari şi noi cu sfinţii?
Care doruri le nutrim?
Care-s gândurile minţii?

Noi alegem partea bună,
Darul dat de Cel Preasfânt
Iar pe cel ce e Minciună
Îl trimitem în mormânt...

Înfruntăm nevrednicia
Cu un duh ce naşte dor
De-a păstra ucenicia,
De-a-L sluji pe Salvator.

Nu ne trebuie „lumina”
De la surse ce-or seca
Sursa noastră e Grădina
Unde, pururi, vom şedea,

Nu ne trebuie doctrina
Ce mânjeşte-un caracter
Nici ce-atacă rădăcina,
Nici un scop ce-i efemer...

Alegând îngusta cale
Am ales un fel de trai
Ce înalţă osanale
Către stările din Rai.

Vom susţine cu ardoare
Cauza sfintei lucrări
Alegând, mereu, onoare
Intonând, voioşi, cântări.

Chipul veacului produce
Drame multe, prăbuşiri
Ne uităm, smeriţi, spre cruce
Loc de sacre amintiri.

Opţiuni sunt milioane
Întrebarea e: ce vrem?
Noul val e cu capcane
Să-l alegem nu putem,

Nu putem răstălmăci
Adevăruri ce nasc viaţă
Şi ne dau zel zi de zi
Spre sublima Dimineaţă...

Sfânta Carte ne e ghidul
Pentru hotărâri cereşti
Ca să nu ne-nghită vidul
Stărilor nesufleteşti.

Vom alege-ntotdeauna
Ce e nobil şi curat
Doar aşa primim cununa
De la Cel ce-i Împărat.

gc/ 12 Noiembrie, 2008

PS. Scuzaţi-mă, nu mi-am
putut imagina Casa de Sus
decât albă.