THANKSGIVING 2008

Recunoştinţa noastră, O Tată, Ţi se cade
Şi azi o înălţăm ştiind că o primeşti
Dacă privim în jur vedem atâtea roade
Şi iar rostim cu toţi: “Ce mare eşti!”

A mai trecut un an; un an de îndurare
Că-n fiecare zi cu har ne-ai inundat
Ne-ai ocrotit cu braţul Tău cel tare
Şi toate din iubire ni le-ai dat...

Ne-ai ajutat să depăşim dificultăţi
Şi grele încercări ce-au dat năvală
Despovăratu-ne-ai de-atâtea greutăţi
Ne-ai dat tărie să suportăm o boală.

Nenumărate sunt motivele de mulţumire
Nu ne-ar ajunge timpul să le înşirăm
Ne-ai scos din înnoptări, ne-ai dat însufleţire
Ca-n orice-mprejurare, cu zel, să ne-nchinăm.

Ne-ai îndrumat, mereu, pe căile Luminii
Să fim în stare să călătorim voioşi
Spre sfere-n care îngerii şi heruvimii
Aşteaptă întâlnirea cu cei ce-s credincioşi.

Ne-ai inspirat, prin Duh, să aplicăm Cuvântul,
Să adunăm comori în Ţara făr-apus
Şi să păstrăm curate dorinţele, iar gândul
Să fie-ntotdeauna cuplat cu-al Lui Isus.

Purtarea Ta de grijă ce mult o preţuim!
Ne-ai ocrotit pe cale, ne-ai dat orientare
Când ne-ai vorbit mesajul Tău sublim
Ne-a răscolit iar noi Ţi-am dat cântare.

Nu ne-a lipsit nici pâinea de pe masă
Nici oportunităţile de a vesti la mulţi
De-ai Tăi răscumpăraţi ce mult Îţi pasă
Şi cum pe cei ce vin la Tine îi asculţi.

Elanul muncii noastre se datorează Ţie
Prezenţa Ta, în noi, creează viziuni
Vom proslăvi, întruna, divina-Ţi măreţie
Prin imnuri, rugi şi sfinte misiuni.

Privim în urmă şi facem constatare:
Ne-ai inundat, Părinte, cu binecuvântări
Să-Ţi mulţumim de-ajuns n-om fi în stare
Pentru noianul de cadouri şi-ndurări...

Îţi mulţumim pentru izbânzi, pentru înfrângeri
Pe toate ni le-ai dat cu-n scop precis
Ca-n valea de nevoi, sudori şi plângeri
Să nu ne îndoim că este-un Paradis.

Recunoştinţa noastră, O Tată, Ţi se cade
Şi azi o înălţăm ştiind că o primeşti
Dacă privim în jur vedem atâtea roade
Şi iar rostim cu toţi: “Ce mare eşti!”

gc/7 Noiembrie, 2008