De cata ploaie e nevoie
Sa spele pacatul muribund innoptat sub fulgere?
"Mai bine sa moara doar Unul decat sa se piarda tot poporul!"
E nevoie doar de un crin inflorit sub o lespede
Sa ridice armele lui Saul,
Iar fala lui Israel...de ea sa se aduca aminte.

Cum au cazut vitejii?
Zaceau pe dealuri smochinii uscati,
Iar lacrimilie le acoperira tulpinele,
Cand fetele filistenilor se bucurau,
Iar vestile ajungeau pe ulitele Ascalonului.

Pe muntii din Ghilboa nici roua, nici ploaie nu a mai cazut de-atunci.
Unde? Cum oare s-a-ntamplat asa ceva?
Scuturile vitejilor au fost gasite?
Au fost gasite, au fost gasite oare?

Trambitele tac, sarbatoare nu mai e-n popor,
Iar preotii si-acum scrasnesc din dinti,
Aduc ca jertfa lacrimile semintei lui David.

Tu erai placerea mea frate, dar acum ai ramas pecetluit,
Printre maiestuasele doruri de aducere aminte,
Printre lacrimile ce zac si-acum pe mantaua ce mi-ai daruit-o.
Te-am iubit, inca te mai iubesc,
Iar amintirea ta zace in mine
Mai mult decat piatra infipta in fruntea lui Goliat.

Am mers pe campul de lupta sa te caut
In timp ce priveam macinat de plans spunand:
"Cum au cazut vitejii? Cum li s-au pierdut armele...?
Atunci m-am impiedicat si am vazut un Crin inflorit sub o lespede.
era atat de frumos, era atat de gingas, era atat de bland.

Am trecut peste treizeci si trei de ani si jumatate pe-acolo sa vad daca mai e,
Crinul nu mai era acolo!
Am ridicat privirea inspre cer,
Atunci cand se-arunca cu pietre-n mine...
Ce am vazut, va intrebati ce am vazut?
Am vazut inflorit un Crin la dreapta lui Dumnezeu.
De asta nu l-am mai gasit sub lespede.

Acum aud un cantec,
Nu vad inca cine-l canta...
Ba da, ba da, ii vad cum vin de departe,
Sunt mai mult de sapte mii de viteji.
Ei canta cantarea de biruinta ,
A Crinului inflorit sub lespede,
Si-as vrea sa stiti ca pe muntii din Ghilboa a-nceput sa ploua
Si chiar pe ulitele Ascalonului se canta aceasta cantare.