Trudit, cu inima flamanda,
Ma-ntorc de pe straine cai...
Mi-e dor sa fiu din nou acasa,
Sa fiu... printre argatii Tai!

Imi pare rau de neiubire,
De tot ce-am risipit prin vai...
Mi-e dor, mi-e dor de-a Ta privire,
Sa fiu, macar cu robii Tai!

Si, nu sunt vrednic, sunt in zdrente,
Cu sufletul setos, pustiu...
Primeste-ma, ca rob la Tine...
Iar, Tu...ma-mbratisezi, ca fiu!!

Nu ma alungi de langa Tine,
Nu ma privesti ca pe-un strain,
Nu-mi spui cuvinte sa ma doara,
Ma-mbratisezi, asa cum vin!

Si-mi pui inelul Tau in deget,
Si haina-mparateasca-mi dai,
Incaltamintea cea mai buna,
Si sarbatoare cu alai...!

Si-s coplesit de-a Ta iubire!
Eu nici n-as fi putut visa...
Si zarile albastre canta!
Prin har, sunt... fiu in casa Ta!