Un fir de praf

Un fir de praf în galaxie
Un abur mic și trecător
Dar în iubirea-Ți fără margini
Așa cum scrie-n sfinte pagini
Tu ne-ai numit al Tău popor

Creați de mâna Ta divină
Ai vrut să fim cu Tin' mereu
Dar ca oștiri trecând sub flamuri
Se auziră soapte-n ramuri
Și despărțiți de Dumnezeu,

Am fost, și trebuia să fim
Iar lanțul ne strângea din greu
Dar în nespusa-Ți măreție
Te-ai coborât din veșnicie
Preasfinte fiu de Dumnezeu

Cu mâinile prinse-n piroane
Plătea-i păcatul mult și greu
Redându-ne iar bucuria
De-a moșteni împărăția,
De-a fi din nou cu Dumnezeu.

Tu te-ai jerfit pe lemnul crucii
Ca să ne scapi de la mormânt,
Ca să plătești tot pretul vinei,
Să rabzi ocările mulțimii
Și-a unui vinovat pământ.

Și a treia zi, Stăpân al vieții
Ai părăsit locașul morții,
Te-ai arătat cu măreție
La cei ce-n taină și iubire
Plângeau și te-așteptau cu toții.

Iar scurtă vreme după aceea
Te-ai înălțat spre-albastre zări,
Și te-au urmărit cu privirea
Sperând să-Ți vadă revenirea
Din nou pe cer din depărtări.

Bărbați galileeni le spuse:
Atunci un sol venit de sus
Cum la-Ți văzut plecând spre ceruri
Așa, la împlinirea vremii
Se va intoarce iar Isus...

Se va intoarce iarăși Domnul
Dar vom fi noi atuncea gata?
Ca să zburăm spre veșnicie,
Spre veșnica împărăție
Ca să ne dea la toți răsplata.

De nu ești frate lângă Domnul
Verifică-ți azi starea ta,
Ca-n ziua aceea minunată
Să poți sa fii cu al tău Tată
Și nu afară în bezna grea

Ajută-ne din cer o Tată
Să mergem drept pe a Ta cale,
Ca să putem învinge firea
Și atuncea când va fi venirea
Să Îți cântăm toți Osanale.

Amin
13 02 2006