Aş vrea din nou să-Ţi pot vorbi,
Cu inima să-Ţi cânt icos,
Din harul Tău să pot sorbi,
Să fiu curat şi luminos.

În suflet tăinuiesc dureri
Că îmi lipseşti de multă vreme,
Aştept un semn, din lungi cărări
La Tine să mă cheme.

Dar neputinţa mă-nconjoară
Şi parcă am surzit orbeşte,
Celui viclean azi sunt ocară,
Mă face slab şi mă jigneşte.

Dar Doamne, vreau din nou să simt
Căldura, pacea Ta cea mare,
Cum inima unită-n gând
Mă face liber către soare.

Mai dă-mi o treaptă Doamne-n plus
Sub tălpi zidită bine,
Să mă înalţ precum ai spus
Ca cei ce vor la Tine.