Ca pe femeia pacatoasa

Luca 7:36-50


Ca pe femeia pacatoasa
Isuse, salvatorul meu,
Langa picioarele-Ti, ma lasa
Plangand, sa ma prostern si eu.

Suvoi de lacrimi de durere
Sa vars pentru pacatul meu
Si sa te rog sa-mi dai putere
Sa parasesc tot ce e rau.

Eu nu am vasul de valoare
Cu mirul scump, de nard curat,
Dar sufletul la fel ma doare
C-atat de mult Te-am suparat!

Vreau vasul inimii, farame
Sa-l sparg, Doamne,-naintea Ta
Caci nimeni din aceasta lume
Nu-mi poate mangaiere da.

Din mii de cioburi risipite,
Numai Tu singur poti cladi
Un vas al inimii smerite
Care doreste-ati multumi.

Lumea vorbeste si de mine
Cu rautate si dispret
Dar n-o ascult, eu vin spre Tine,
Doar Tu dai vietii mele pret!

Tu si cu mine poti a face
La fel cum ai facut cu ea;
Vei zice: "Mergi de-acum in pace,
Te-am mantuit prin jertfa Mea"!