De eşti lovid de valurile lumii
Şi barca vieţi tale se scufundă
Priveşte-n sus, pe razele luminii
Salvarea-ţi vine pe-o cerească undă!

Căci cineva în ceruri mai vheghiază
La cel ce caută-n Domnul adăpost,
Fiinţa ta, Hristos o-mbărbătează,
Şi face ca viaţa s-aibă rost!

Să nu disperi, când greul te apasă
Chiar dacă-adesea crezi că nu mai poţi,
Isus pentru o vreme doar te lasă
Dar El veghiază, la a tale porţi,

La poarta inimi mereu priveşte
Să vadă pentru cine se deschide,
Să vadă, cine oare Îl iubeşte,
Iubirea Lui e fără de cuvinte!

El pentru noi s-a dus până la moarte,
Căci ne-a iubit cu o iubire sfântă,
Ne-a curăţat de-a noastre vechii păcate
Ne vrea în Ţara, de El pregătită!

Priveşte El la gândul tău pe cale,
Chiar dacă zici că mergi spre veşnicie,
Oare te urci? Sau te cobori în vale?
Oare mai eşti cu gându-n pribegie?

Hristos ne vrea să fim noi devotaţi
Să renunţăm la tot ce-a fost cândva ,
În luptă El ne vrea bine-narmaţi
Cu-a Lui cuvânt, ce ne va ajuta!

Atuncea-L vei simţi că E-n lucrare
Urcând cu tine înspre veşnicie,
El vine când te vede-n disperare
Şi-ţi dă să bei din apa Lui cea vie!

De ai ajuns sugativat de viaţă
Şi parcă peste tine-I numai nor!
Mai ai în cer prietene-o speranţă
Întoarce-te la al tău Salvator!

De-ţi pare grea povoara câte-odată
Şi te apleci sub greul ei pe drum,
În cer să ştii, că ai şi tu un Tată,
Întoarcete la El, dar chiar acum!

Nu aştepta să vină bătrâneţea
Căci nu ştii când Isus va reveni!
Vino la El şi dă-ţi azi tinereţea
Să poţi fi gata, de al întîlni!

Poate căci mâine va veni pe nor
Dar nu un Salvatorul de-altădată,
Ci va veni ca un Judecător
Şi tu vei sta atunci la judecată,

Întoarcete dar astăzi la Isus
Predă-ţi azi viaţa Domnului
Atunci, nu vei simţii urcând în sus
Căci El te va lua în palma Lui,

În palma care a fost perforată
Pentru un păcătos la fel ca tine,
Dar haina ta, de El va fi spălată,
Şi te va duce într-o nouă lume!

Cu El nu este greu în suferinţă
Când varsă ochii lacrimi ca şi ploaia,
Strigă la Cel ce-aicea ţi-a dat viaţă
Şi El va ridica toată văpaia!

Văpaia focului ce arde-n tine,
De-o vreme-ndelungată pe pământ
El îţi va şterge-atunci, orice suspine,
Dar poartă-L tu în inimă şi-n gând.

Sunday, March 15, 2009gl