Un batran zdrenteros numai piele si os
medita sub un ienupar spunand:
-- Tinere ia aminte la ale mele cuvinte:
"Asa cum soarele rasare nestingerit in fiecare zi,
impartasindu-se frumos oricui ar vrea sa il primeasca
asa si tu sa fi deschis, oricui ar vrea sa i-ti vorbeasca!
Sa fi curat, fi fara pata
si chiar de nori vor aparea
ei sunt prea jos ca sa se-atinga,
de toata frumusetea ta.
Nu lua in seama orice gand
mai sunt si spirite atee
ce se-afiseaza nonsalant ... dar ipocrit
cu-n zambet cifrat, bine calculat,
uitand ca-n visele frustrate
behaitul ciclic al mielului orfan o sa se-auda vesnic, ... chinuindui.
Si-n sentimentul furiei turbat, ei se revolta, ...
dar pacat,
fantoma constiintei lor de mult ia condamnat
la intuneric,
unde-ochii lor lumina nu pot s-o mai perceapa
iar anamneza 'ncet se descompune ... "
Stii,
pentru-a fi liber, doar de privirea Ta ar fi nevoie
dar Tu privindu-ma, … nu vad
iar eu tot ratacind, nu am .
Si totusi ma iubesti!
Intelepciunea nu apare cu trcerea timpului, ci prin apropierea de Dumnezeu! Uneori batranii sunt desconsiderati deoarece nu mai sunt conformi timpului in care traim (de parca noi am stii), tinerii prea mandrii si de cele mai multe ori prea "naivi" sa traiasca realitatea, pierduti fiind in lumi virtuale, false si fragile, care fura si distruge caldura soarelui, atingerea celui drag,si tot ceea ce este frumos si demn de trait si impartasit. Insa oamenii doresc "mai Mult" nu "mai Bine" ... uitand ce este Adevarul, Dragostea, Frumosul ...