Pastorului baptist Pădure
Păstorul cel romantic pe calea veşniciei
Ducând cu sine râvna şi credinţa la rever
Tot îşi conduce turma în ritmul poeziei
Mustrând-o cu blândeţe spre poarta către cer.
De pierde vreo mioară pe calea cea păgână
Se roagă-atunci fierbinte „Celui Unit din Trei”
Păstorului cel Mare ca turma să-i adune
În staulul iubirii că afară-s lupii răi.
Valetul veşnic tânăr al dorului de Tine,
Adesea prea sălbatec, adesea prea cuminte,
Azi cavalerul nobil al facerii de bine
Mereu 'şi-ndeamnă turma: „Înainte, tot înainte!”
Azi îi răsună paşii pe căile vestirii
Vestind pe Isus întruna în sutele de predici
Rugându-se fierbinte Cuvântului, Luminii,
Păstorului cel romantic cu-o turmă de romantici.