O, crește-mi, Rugăciune,
aripi de sfânt mister
să zbor peste genune
spre cel din urmă cer.

Străluminate trepte
urcând mereu, urcând,
la capăt să m-aștepte
iubirea lăcrimând.

Să-mi cadă frântă firea
de dincolo de vis
să-mi treacă doar sfințirea
prin cerul larg deschis.

La dulcile izvoare
a Dragostei, sosit,
să-mi aflu-ntr-o cântare
popasul nesfârșit.

- Ajută-mi, Rugăciune,
cât încă lupt și sui
să trec orice genune
sfințit iubirii Lui...

Iubirii și cântării
din care cred și sper
spre clipa-ncununării
din cel din urmă cer.