Astazi vin la Tine, Doamne
Urc Calvarul si Te vad,
Atarnand pe-un lemn de cruce
Si iertandu-i pe dusmani.
Si mai vad prin marea gloata
Lacrimi pe cativa obraji
Si o mama-ndurerata
Langa-un ucenic iubit.
Vad cum lumea te condamna
Si cum trebuia sa mori
Tu, singurul far de vina si pacat.
Vad cum Te batjocoresc romanii
Si soldatii Te lovesc
Cum pe cap Ti-au pus cununa
Si o mantie ti-au dat,
Cum ziceau razand: ``Plecaciune , imparate!``
Cand inima le era plina de-ntuneric si pacate.
N-au stiut ca Fiul Slavei,
Este Cel crucuficat
N-au stiut ca-I Printul Pacii
Cel pe cruce atarnat,
N-au stiut, si ce durere
Ca si astazi printre noi,
Sunt atatia-ndepartare
Si se simt in suflet goi.