Unitate

Unitate... unitate... unitate...
Ce-i aceea, unitate?
Cugeta-ntr-o zi păstorul
Și dorind ca să-l testeze,
El își întrebă feciorul.

„Iacă ce-i!” răspunse-acesta.
„Unitate, eee... atunci când oile-s împrăștiate!”
Nu copile, nu-i aceasta unitate,
Ai greșit gândind așa.

Niciodată starea asta,
N-o doresc în turma mea!
Ci când zburdă împreună, se adapă, se hrănesc,
Behăind cu voie bună, inima îmi mulțumesc.

Când se înțeleg cu toate,
Făr' să zvârle din copite,
Când în liniște și pace, se lasă călăuzite
Și urmează calea-ngustă, făr' să fie răzvrătite.

Mihăiță Ana


Amin!