E ca o stâncă de granit
Puterea rugăciuni,
Întoarce pe cel rătăcit
Pe căile luminii!

E ca un far strălucitor
Biserica creştină,
Vine la ea cel muritor
Din lumea cea de tină,

Căci ea se vede de departe
Ca farul luminos,
Iar cei ce-au rătăcit în noapte
Pot să îl afle pe Cristos.

Ca o statuie neclintită
Rămâne credinciosul,
Când valurile se-ntărâtă
Nu-i poate schimba mersul!

Căci El pe stâncă-i aşezat
Cu post şi rugăciune,
Şi nu poate fi dărâmat
Poartă cerescul nume!

Poartă un nume de creştin
Ce la primit odată,
Când a venit cu-a lui suspin
Cerând iertarea unui Tată!

Şi nimeni nu-i pe-acest pământ
Mai iertător ca Domnul
De vii la El cu suflet frânt
Ai câştigat tot cerul!

Dar de-L respingi e vai de tine
Că ţi-ai perdut tot dreptul,
De-a fi odată pe-nălţime
Când va veni Profetul!

Deci nu-L respinge dragul meu
Ascultă-I tu chemarea
Şi ai să-L vezi pe Dumnezeu
Când va veni răpirea!

Fii ca o stâncă, neclintit,
În rugă stai mereu
Atunci în slavă negreşit
Vei fi cu Dumnezeu.

22.06.2009gl