MUSTRAREA

Mustrarea cere multă înţelepciune,
Celui ce-o face şi celui ce-o primește.
Mustrarea-i povața inimilor bune,
Din care iubirea din plin izvoreşte.

Mustrarea sfinţeşte inima smerită,
Ea din Scriptură îţi dă mereu povețe.
În lumină sfântă este oglindită,
Desăvârşirea vrea... să te învețe.

Ia seama la mustrare, n-o respinge,
Nu nesocoti nicicând a ei-învățătură.
Ascultarea orice ispită învinge,
Îmbracă în sfinţire a ta făptură.

Urmează sfatul, candela de lumină,
Să nu rătăcești de pe calea vieţii.
Să intre îndemnul, mustrarea-n inimă,
Plăcute ca răcoarea dimineţii.

Supune-ți inima-n iubire, mustrării,
Veghează în rugăciune-nflăcărată.
Fii solul păcii în dragostea iertării,
Cu râvna Evangheliei încălțată.

Să-ţi fie scut credinţa sănătoasă,
Te-mbracă cu armura neprihănirii.
Plină de ardoare şi evlavioasă,
Poartă necontenit coiful mântuirii.

Amin!