Nascut(a) din Dumnezeu
Octavian Sarb
Prietenei mele Gabi Tirla
Nu te teme fata mica,
Plecaciune tie, aleasa,
Inima-ti neprihanita,
Te-a chemat sa fii mireasa!
Cerul pe pamant coboara,
Tu esti loc de zamislire,
Este pentru-ntaia oara,
Dumnezeu patrunde-n fire!
Aceste lucruri minunate,
Maria le-asculta cu frica,
Gavril un inger, intr-o noapte,
A coborat sa i le zica.
Nu e nici o vrednicie,
In vreun om de pe pamant,
Ci, doar in durere vie,
Coboara El ca-ntr-un mormant!
Acel ce-atunci S-a zamislit,
In al Mariei pantec sfant,
Lucrarea Lui a savarsit,
Si S-a-naltat de pe pamant!
Astazi nu suntem orfani,
Duhul Sfant de El promis,
Ne poarta-n Cerul fara ani,
Cat pentru noi mai e deschis!
Ai si tu durere-n suflet?
`Ti-este inima zdrobita?
Opreste-te din al tau umblet!
De ce traiesti nefericita?
Spune-I azi ca si Maria:
“-Iata roaba Domnului,”
Si te naste-n Vesnicia,
Imparatiei Fiului!
Oradea 11 Ian 2009.
Este o poezie scrisa cu ocazia zilei de nastere a unei prietene. Nu-L cunoaste pe Hristos! Fie ca El sa i se descopere iar inima mea sa se bucure in Domnul!